Albertina Nakales
ǀAeǁgams-Ministers Surigu ǀGuitikōsib tsî ǀGôan !Gûi!gâs dis Doreen Siokas, ge ǁâtanisen hâse ǂoaxa tsî ǁnā !hūǁîn hîa aitsama Capriviǁîn tamas kai o Zambeziǁîn ti ra ǂgaiǀkhāsenna ge hōhō!nâ, ǁîn a aimâba-ao !khaisa Zambezi ǀKhariba Namibiab !â tamase ǁaraǂuis ǀkha. Siokas hîa ge !Haosi ǂNûs !nâ ǂoago wekheb Denstaxtsēs ai gere !hoas ge !Haosi ǂNûs ǁanina ge mîba, ǁanǂgāsaben Zambezi ǀKharib din Capriviǁî tamas kai o Zambeziǁî tamasa xawen a Namibiab !hūǁî tsî ǁnā-amaga nau !hūǁîn ǁkhān khami a Namibiaǁî !khaisa. “ǀNîn ge sida Capriviǁî tamas kai o Zambeziǁîn ti ra ǂgai. Sida ge a Namibiaǁî. Hoada ge ǀgui !hūb di tsî ǀgui !hūǁîse a ǂansa, tsî ǁnās ge a Namibiaǁîsi. ǁNān hîa nē xūna ra !khō!khōn ge ǁîn hîa ǀnîsi Zambeziba !hūb ase !gara!ā tsî ǁanǂgāsabena Capriviîn as era mû ǂgaona.
Namibab !Hūǀgoradi ge a ǁawosa tsî !gūmâ tama hâ. ǂKhamkhoesib ge nî !ûisen in tā nē ama mî-ain tsî ǂgaiǀondi !nâ !â,” tis ge ge mî. Nē !hūb di ǁanǂgāsabeda hoada di ǂanaisaos ge a ‘Namiabiaǁî’, nesits ga Europab !nâ sī xawets ge Namibiaǁîse nî ǂansa tsî Capriviǁîts as ose. Mâpats ge a !nae !khaisan ge khoena aiǁgause Oshakatis !nâ tamas ka io Kuneneb !nâ ti nî ǂansa, xawets ge Oshakatiǁî tamas kai o Kuneneǁî ti ǂansa tide. !Aruǀîs ge Siokasa !khâikhom tsî ge mî, in tā !hūǁîna Zambezi ǀKharib khoena !gôaǁnâ ǁîn tsîn ge nē !hūb di !norasasiba a !khamba xuige. “Tita ge ra !khâikhom ǂgao, sida tsîn ge nē !hūb di !norasa ge !khamba. Tā sida ǁaraǂui. Morokoǁîn tsîn ge nî ǂan sida tsîn ge nē !hūba a !khamba !khaisa.” Namibiab di ǂkhâ!nâs tsî mâxōǀkhāb ôa!nâde nî dīsa. Namibiab ǂhanub ge ge nû ǁîb sâ tidesa Morokob !nâb sī tama hîa. Morokob ge ǀgūǁae ǀgui ǁkhawa Afrikab !hūgu !Gaeǁares (AU) !nâ ǁkhawa ge ūǂgāhe.
Caption